Când suntem în prezena unor suferine i evenimente de doliu, adevrat înelepciune este a se lsa interogai de aspectul precar al existenei i a citi istoria uman cu ochii lui Dumnezeu, care voind întotdeauna i numai binele fiilor si, printr-un plan de neptruns al iubirii sale, uneori permite care ei s fie încercai de durere pentru a-i conduce la un bine mai mare. A spus papa Benedict al XVI-lea duminic înainte de recitarea rugciunii Îngerul Domnului împreun cu mii de credincioi, romani i pelerini, reunii la amiaz în Piaa Sfântul Petru.
Dar s ascultm alocuiunea integral a Pontifului:
Iubii frai i surori, Liturghia acestei duminici a treia din Postul Mare ne prezint tema convertirii. În prima lectur, luat din Cartea Exodului, Moise, în timp ce pate turma, vede un tufi în flcri, care nu se mistuie. Se apropie pentru a observa acest fapt prodigios, când un glas îl cheam pe nume i, invitându-l s devin contient de nevrednicia sa, îi poruncete s-i scoat sandalele, cci acel loc este sfânt. Eu sunt Dumnezeul tatlui tu - îi spune vocea - Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac i Dumnezeul lui Iacob; i adaug Eu sunt Cel care sunt (Ex 3,6a.14).
Dumnezeu se manifest în diferite moduri i în viaa fiecruia dintre noi.
Pentru a putea recunoate prezena sa este îns necesar ca s ne apropiem de el contieni de mizeria noastr i cu profund respect. Altminteri ne facem incapabili de a-l întâlni i de a intra în comuniune cu el. Cum scrie apostolul Paul, i aceast întâmplare este povestit pentru avertizarea noastr: ea ne amintete c Dumnezeu se reveleaz nu celor care sunt ptruni de suficien i uurtate, ci celui care este srac i smerit înaintea lui.
În fragmentul Evangheliei de azi, Isus este întrebat în legtur cu unele fapte dureroase: uciderea, înuntrul templului, a unor galileeni din porunca lui Poniu Pilat i prbuirea unui turn peste câiva trectori (Cf Lc 13,1-5). În faa concluziei facile de a considera rul ca efect al pedepsei divine, Isus proclam nevinovia lui Dumnezeu, care este bun i nu poate voi rul, i punând în gard c nenorocirile ar fi rezultatul imediat al vinoviilor personale ale celui care le îndur, afirm: Credei voi, le-a rspuns Isus, c aceti galileeni au fost mai pctoi decât toi ceilali galileeni, pentru c au avut aceast soart? Eu v spun c nu; dar dac nu v întoarcei, cu toii vei pieri la fel (Lc 13, 2-3).
Isus invit la a face o interpretare diferit a acelor fapte, situându-le în perspectiva convertirii:
Nenorocirile, evenimentele de doliu, nu trebuie s trezeasc în noi curiozitate sau cutarea unor presupui vinovai, ci trebuie s reprezinte ocazii pentru a reflecta, pentru a învinge iluzia de a putea tri fr Dumnezeu, i pentru a întri, cu ajutorul Domnului, angajamentul de schimbare a vieii. În faa pcatului, Dumnezeu se reveleaz plin de îndurare i nu înceteaz s-i recheme pe pctoi s evite rul, s creasc în iubirea sa i s-l ajute concret pe aproapele în nevoie, pentru a tri bucuria harului i a nu înainta spre moartea venic. Dar posibilitatea de convertire cere s învm s citim faptele vieii în perspectiva credinei, adic însufleii de sfânta fric de Dumnezeu.
În prezena unor suferine i evenimente de doliu:
...este adevrat înelepciune a se lsa interpelat de aspectul precar al existenei i a citi istoria uman cu ochii lui Dumnezeu, care, voind mereu i numai binele fiilor si, printr-un plan de neptruns al iubirii sale, uneori permite ca s fie încercai de durere pentru a-i conduce la un bine mai mare.
Dragi prieteni, s o rugm pe Maria Preasfânt, care ne însoete în acest itinerar al Postului Mare, ca s ajute pe fiecare cretin s se întoarc la Domnul cu toat inima. S susin decizia noastr ferm de a renuna la ru i de a accepta cu credin voina lui Dumnezeu în viaa noastr.
Dup recitarea rugciunii Îngerul Domnului episcopul Romei a salutat diferite grupuri de pelerini în respectivele limbi.
Primind pelerinii de limb francez i salutând familiile, Sfântul Printe a spus c gândul su se îndreapt în mod special spre cei care au suferit în urma recentei furtuni care a atins Frana provocând numeroase victime. Timpul Postului Mare - a adugat - este o perioad prielnic pentru a v întoarce spre Domnul, prini i copii, pentru a-i prezenta bucuriile i necazurile voastre, speranele i întristrile voastre i pentru a-i cere s v însoeasc în fiecare zi. Papa i-a invitat s regseasc sensul rugciunii în familii i s întrein astfel o relaie de prietenie cu Dumnezeu. Fie ca Fecioara Maria s ajute toate familiile, mai ales pe cele care sunt în dificultate, ca s nu dezndjduiasc niciodat de iubirea Fiului su.
Vorbitorilor de limb englez le-a spus cum colaborarea noastr cu Domnul cere adesea mare sacrificiu dar roadele pe care le produce convertirea conduce întotdeauna la libertate i bucurie.
În german a salutat în special studenii Colegiului Germanicum-Hungaricum care fac acum în Postul Mare pelerinajul la cele apte bazilici din Roma
Postul Mare este o ocazie favorabil - a spus în spaniol - pentru a renuna la egoism i superficialitate, pentru a înla rugciuni fierbini ctre Domnul, a intensifica ascultarea Cuvântului su, a participa cu mai mare vrednicie la Sfintele Taine i multiplica faptele de milostenie i caritate fa de toi cei care sufer.
Îndurtor i milostiv este Domnul. În polon papa Benedict a amintit refrenul psalmului de la Liturghia duminical. Este un mesaj de speran - a spus - pentru toi cei care cunosc slbiciunea i pcatul, dar doresc în mod sincer convertire i tind la viaa în uniune cu Dumnezeu. Acest mesaj s însoeasc renunrile de Postul Mare, rugciunile i faptele de caritate fratern.
În italian Papa a salutat în special adolescenii din diecezele de Milano i Lodi care se pregtesc s fac mrturisirea de credin precum i un grup de copii i adolesceni siro-asirieni.
Primii i binecuvântarea apostolic invocat de papa Benedict al XVI-lea la întâlnirea pentru rugciunea Îngerul Domnului recitat cu mii de pelerini reunii la amiaz în Piaa San Pietro în a treia duminic a Postului Mare, binecuvântare pe care o extinde ca de obicei la toi cei care pe calea undelor, la radio sau televiziune, o primesc în spirit de credin.
DR.GHEORGHEP.BUDAU
